Ce se-ntâmplă cu literatura română contemporană? – Dezbatere la FICT 2024
În prima zi a celei de-a 10-a ediții a Festivalului Internațional de Carte Transilvania, a avut loc un eveniment dedicat literaturii române contemporane, sub titlul „Ce se-ntâmplă cu literatura română contemporană?”. Discuția, organizată în parteneriat cu Editura Nemira, a reunit personalități de marcă din lumea literară românească și anume, Mihaela Buruiană, Marian Coman și Goran Mrakić, iar evenimentul a fost moderat de Gabriel Bota, directorul FICT.
Dezbaterea despre Viitorul Literaturii Române
Potrivit celor mai recente statistici, aproximativ 7,4 milioane de români de peste 16 ani nu au citit nicio carte într-un an de zile, în timp ce la nivelul Uniunii Europene, peste jumătate din populația adultă a citit cel puțin o carte în aceeași perioadă. În acest context în care se discută despre cât de prost stă România la capitolul consum de carte, o discuție despre starea literaturii române conteporane este una mai mult decât necesară.
Astfel, Gabriel Bota a deschis discuția cu întrebarea crucială despre direcția în care se îndreaptă literatura română contemporană, mai ales în contextul schimbărilor aduse de social media.
Opinile Scriitorilor Invitați
Marian Coman, prozator, editor și scenarist de benzi desenate, a afirmat că literatura română contemporană se află într-un „moment de grație”. Vizibilitatea cărților românești a crescut, iar autorii români sunt publicați și premiați la nivel internațional. El a subliniat că, deși tirajele inițiale ale scriitorilor români nu depășesc 1.000-2.000 de exemplare, interesul publicului este în creștere, în special datorită festivalurilor de literatură precum FILIT la Iași și FICT la Cluj. „Există o nouă generație de autori foarte atașați de acest spațiu cultural”, a menționat Coman, adăugând că tinerii sunt tot mai atrași de poveștile autorilor români.
„Eu cred că oamenii sunt făcuți din povești. E bine că înțelegem și învățăm asta tocmai de la tineri. Puterea poveștilor autorilor români este din ce în ce mai mare, iar puterea de absorbție a tinerilor din România este tot mai mare”, a adăugat Coman.
Mihaela Buruiană, scriitoare și traducătoare, a observat că se scrie mai mult și mai diversificat, iar acest lucru este influențat și de cursurile de creative writing care s-au organizat în ultimii ani. Ea a mai spus că piața de carte din țară, deși încă mică, are potențial de creștere.
„Se scrie mai mult, mai bine, mai diversificat. Sunt cărți pe toate gusturile, mulți autori noi, tineri sau mai puțini tineri, care au debutat în ultimii ani și cred că acesta este și rezultatul cursurilor de creative writing care se organizează în ultimii ani. Și piața asta de carte care este atât de blamată poate să crească, dar pentru asta este nevoie în primul rând de cititori. Pentru că degeaba se scrie mult, dacă nu se citește”, a spus scriitoarea.
Într-o perioadă în care prezența pe social media este necesară, mai ales pentru a ajunge la tineri, se pune întrebarea: cât de departe trebuie să meargă un scriitor în ceea ce privește promovarea pentru a ajunge la publicul său.
Goran Mrakić, scriitor a descris dilema cu care se confruntă scriitorii între necesitatea de a se promova și dorința de a evita autopromovarea excesivă care poate deveni obositoare.
„Se observă dacă nu te promovezi, dacă nu te autopromovezi. Cumva ești atât de prezent în conștiința publicului pentru că totul se întâmplă repede, suntem bombardați cu informații, lucrurile funcționează foarte repede. Nu poți să urmărești tot ce ți se servește. Personal încerc să nu devin redundant, să nu devin plictisitor – mi se pare aiurea să postezi zilnic despre tine, să nu mai contenești să te autoelogiezi și uneori acest lucru ajunge să mă plictisească, chiar să mă indispună, dar înțeleg că dacă nu apelezi la promovare și la marketing ai de pierdut. Și atunci, ca scriitor, ajungi prins între ciocan și nicovală. Scrisul este ceva solitar, ca și cititul. Sunt chestiuni care țin de intimitate”, a spus Mrakić.
Evenimentul a subliniat că, deși literatura română contemporană are încă multe provocări, cum ar fi tirajele mici și lipsa de promovare adecvată, există o deschidere tot mai mare către lectură, în special în rândul tinerilor.
